Poate că în douăzeci de ani ne vom aminti 2020 ca fiind anul în care digitalul a făcut un salt înainte în viața noastră, în familiile noastre și în comportamentul nostru zilnic. Datorită situației de urgență Covid-19 și blocării în consecință, multe activități au fost transferate forțat în online. Între ianuarie și mai, 2 milioane de italieni au folosit pentru prima dată comerțul electronic pentru a face cumpărături, de trei ori mai mulți decat in anul precedent – 700 de mii. Opt milioane de italieni s-au convertit la munca inteligentă, lucrând de acasă cu ajutorul computerelor și conexiunii web, număr care a crescut de 16 ori în comparație cu epoca pre-pandemică.
Și în mediul de afaceri? Mulți erau deja conștienți că transformarea digitală era importantă. Printre numeroasele situații de urgență aduse de pandemie, o importanță decisivă au avut-o organizarea fluxurilor de lucru de la distanță și relația cu furnizorii și clienții, datorită noilor instrumente digitale și pregătirii aferente făcute online. Datele se pot dovedi a fi o mină de informații care pot ajuta la o mai bună înțelegere a ceea ce clientul consideră valoare și să-i ofere un produs sau serviciu în conformitate cu dorințele sale. În general, există două tipuri de digitalizare într-o companie: a produsului sau a procesului.
Digitalizarea produsului: Data driven cooking
Unox, lider în producția și comercializarea cuptoarelor profesionale și a serviciilor conexe, este un exemplu excelent de întreprindere lean. Managerii Unox au fost printre primii care au înțeles că datele ar putea fi mult mai mult decât simple detalii, le-au văzut ca pe o adevărată inimă a unei noi generații de produse. Gătitul bazat pe date a luat naștere în 2015 ca un prim proiect digital, unde datele sunt valoarea principală a serviciului. Trebuie doar să conectați cuptorul la internet pentru a primi o serie de sugestii, pe baza datelor reale de utilizare, pentru a crește numărul și tipul felurilor de mâncare gătite în cuptor, cu o economie semnificativă asupra costurilor forței de muncă.
“Mașinile pe care le producem ajung în fabricile clienților noștri, singura diferență cu alte mașini industriale este că în cazul nostru fabricile se numesc bucătării”, începe Nicola Michelon, CEO Unox. Dacă achiziționarea unui cuptor profesionist este o investiție pentru clienți, Unox s-a întrebat cum ar putea să crească ROI-ul într-un mod digital, rentabilitatea acestei investiții. Cercetarea a început cu o întrebare: de ce s-au răspândit enorm cuptoarele profesionale în bucătăriile din toată lumea în ultimii treizeci de ani? „Motivul este că cuptorul este singura mașină dintr-o bucătărie profesională care funcționează fără a necesita supraveghere umană în timpul gătitului”, explică Michelon.
Un antrenor virtual care crește ROI
Fiecare oră de gătit care este transferată de la aragaz la cuptor duce la o economie medie de 20 de euro în forță de muncă. Fiecare oră de utilizare a cuptorului, pentru un restaurant deschis 300 de zile pe an, se traduce prin economii de 6 mii de euro, permițându-vă să plătiți înapoi costul investiției într-un an sau doi ani. Datele servesc tocmai pentru a încuraja această conversie. În prima perioadă după cumpărare, datorită algoritmilor de inteligență artificială, gătitul bazat pe date analizează de la distanță modul de utilizare al cuptorului.
Apoi, printr-o aplicație – Data driven cooking coach – este sugerat modul în care mașina poate fi exploatată mai mult, adaptând propunerile la răspunsul obținut. Dacă bucătarul începe să folosească programul de gătit la grătar de cuptor, algoritmul consolidează propunerea cu noi rețete cu același sistem de gătit. În caz contrar, se concentrează pe alte soluții, de la uscare la aburire. Rezultatul este că după trei luni de Data driven cooking coach, timpul mediu de utilizare al cuptorului crește cu 15%: de la 8 la 10 ore de utilizare medie zilnică.
Unox reușește astfel să combine o creștere a valorii percepute de client cu un avantaj în ceea ce privește designul produsului, care a devenit complet bazat pe date. Pe baza datelor de utilizare a zeci de mii de cuptoare, există o imagine clară a caracteristicilor cele mai apreciate de diversele grupuri de clienți.
Digitalizarea procesului
Un proces care generează ineficiență și pierderi, dacă este digitalizat, nu se transformă magic într-un proces eficient. Există într-adevăr riscul ca o tehnologie 4.0 să se suprapună ineficiențelor anterioare, duplicând complexitatea în loc să o elimine. Acesta este motivul pentru care transformarea digitală trebuie pregătită printr-o analiză a proceselor interne ale organizației: mai întâi procesele sunt simplificate cât de mult posibil, apoi este implementată digitalizarea fluxurilor de informații ale acestor procese. Digitizarea fluxurilor care ar putea fi eliminate ar putea provoca pierderi duble. Cazurile a două companii exemplare ne spun cum să folosim tehnologiile 4.0 în slujba unei perspective lean.
Green Box, un bilet însoțește producția de la A la Z
Chill-ere industriale mari: aceasta este principala activitate a companiei Green Box, o altă companie italiană excelentă care a aplicat sistemul lean in procesele sale. Produsele sale sunt foarte personalizate, dar se bazează pe o serie de elemente standardizate. Fiecare mașină trebuie să se adapteze nevoilor clientului, care este de obicei o fabrică industrială cu caracteristici specifice. Aici, transformarea digitală a pus pe primul loc crearea de valoare pentru client și a conectat, grație unui singur software MES – Manufacturing Execution System, datele fiecărei faze a procesului. Fiecare pas rămâne înregistrat printr-un sistem de ticketing: biletul trece de la biroul de Vânzări – unde managerul de comenzi configurează virtual utilajul, alegând caracteristicile cerute de client – la biroul Tehnic pentru proiectare, iar apoi la biroul Achizitii, pentru a se efectua comanda componentelor necesare, la biroul Planificarea Producției și diferitele faze de Producție. Aici sistemul computerizat detectează totul, de la numărul de ore lucrate până la dificultăți întâmpinate.
Unox și kanbanul computerizat. Și apoi eliminat
Să revenim la Unox pentru a spune cum primul pas către digitalizare a fost simplificarea proceselor, apoi utilizarea software-ului pentru a face diferitele faze să comunice între ele, pentru a garanta un flux constant de informații. Sincronizarea a fost stabilită între toate fazele în care a fost posibil să se facă: se spune că două faze sunt sincronizate atunci când nu există stoc între una și cealaltă, operațiile desfășurându-se fără probleme, fără întreruperi. În cazul în care două faze nu s-au putut sincroniza – de exemplu din motive legate de capacități diferite sau de o distanță fizică între două mașini – acestea au fost decuplate. În unele cazuri, prin aplicarea kanban-ului, sau a unui sistem de aprovizionare pull, prin introducerea între două faze a unui stoc cu toate elementele – componentele – necesare, dimensionat în funcție de nevoile procesării din aval. Gestionarea kanban-ului a fost apoi computerizată: cardul kanban aplicat containerului, care comunică producerea de materiale furnizorului din aval, această gestiune facându-se atât fizic cât și electronic, deoarece este urmărită în sistemul informatic suport. În alte cazuri, decuplarea dintre faze este organizată cu un sistem syncro cu o zonă buffer – tampon: procesele din aval trimit în amonte, cu câteva ore în avans, informații electronice cu secvența componentelor de care vor avea nevoie în timpul zilei. În acest fel, se produce just in time, cantitatea necesară pentru a satisface nevoile clienților.