Afacere durabilă? Începi să construiești prin a face curățenie. Pandemia cauzată de virusul SARS-CoV-2 ne-a amintit de importanța igienei pentru viața noastră, în societate: să ne gândim doar la modul în care spălarea mâinilor a devenit brusc o activitate care merită atenție și concentrare. Trecând de la igiena personală la mediu, igienizarea locurilor de muncă a devenit o practică în care fiecare companie a trebuit să investească resurse, remodelând organizarea sa internă pentru a permite o siguranță maximă operatorilor, furnizorilor și clienților.
Atenția asupra curățeniei a fost mult timp o piatră de temelie a culturii japoneze, cultură care nu se limitează doar să recunoască importanța igienei din punct de vedere al sănătății. Igienizarea unui mediu are, în unele companii exemplu din Țara Soarelui Răsare, un caracter universal, care aduce celor care îl practică cu constanță și dăruire o viziune mai atentă asupra sustenabilității sociale și de mediu în afaceri. În Japonia, această cultură se numește Sōjidō și a fost răspândită de antreprenori precum Hidesaburō Kagiyama și Yoshihito Tanaka, care au adus în mod repetat această experiență în Italia, cu ajutorul unor organizații precum Asociația Culturală Fuji – Maema, fondată de Rosario Manisera.
Managementul curățării toaletelor
Povestea Sōjidō începe cu Hidesaburō Kagiyama, antreprenor în fruntea gigantului furnizor pentru industria auto și motociclete Yellow Hat. Kagiyama începe prin curățarea băilor, scărilor și a altor zone ale companiei sale. Omul de afaceri încăpățânat, ignorat anterior sau chiar privit cu dispreț ascuns de cei din jurul lui, încet încet începe să-i învețe pe ceilalți, în timp ce compania lui se exinde.
„Când se desfășoară o activitate de curățenie – a scris Hidesaburō Kagiyama în cartea sa, “Managementul curățării toaletelor” -, spiritul și atmosfera din companii, se transformă. Se pare că curățenia nu este pur și simplu capabilă să facă mediul în care locuiți mai frumos, ci are puterea de a schimba înșiși ființele umane, de la bază”.
Antreprenorul experimentează că actul de curățare, zi de zi, duce la crearea unor medii mai ordonate și confortabile, în care să vă simțiți ca acasă și să lucrați mai bine. Prin urmare, curățarea declanșează un cerc virtuos care depășește cu mult efectele sale imediate. Ordinea, sertarele pregătite pentru a nu pierde nimic și rafturile strălucitoare aproape ca într-un magazin de bijuterii, devin oglinda unui mod de a fi. O mentalitate care ajută la concentrarea asupra pierderilor/risipei și a modului de eliminare sau reducere a acestora, în perfectă coerență cu abordarea lean.
„În timp ce se face curățenie, se observă pierderile/risipa și ceea ce este inutil în lucruri – scrie Hidesaburō Kagiyama -. Companiile în special, sunt locuri care ascund în realitate multe pierderi. Personal am încercat să elimin pe rând pierderile, pe care le-am observat în timpul activității de curățenie. Acționând în acest mod și numai prin acest mijloc, profitabilitatea companiei s-a îmbunătățit mult. În curățenie există o forță incredibilă care nu poate fi deloc definită și calculată”.
Povestea lui Yoshihito Tanaka
O altă poveste emblematică este cea a lui Yoshihito Tanaka, președintele Tokai Shinei Electronics, care a luat calea curățeniei atunci când afacerea sa, organizată încă la scară mică, nu trecea printr-o perioadă tocmai bună. Pentru a încerca să-și resusciteze afacerea, îi cere sfatul înțeleptului său prieten Hidesaburō Kagiyama, pe care îl consideră un adevărat sensei, un termen care în japoneză indică un maestru, literalmente „cel care a parcurs acea cale înainte de tine”. „Du-te și curăță-ți compania” a fost sugestia lui Kagiyama.
Sōjidō, care poate fi tradus ca „modalitatea de curățare”: este modul pe care sensei îl indică lui Yoshihito Tanaka. Acesta din urmă decide să urmeze sfatul și alege să o ia pe această cale, curățând zilnic câte un mic templu shintoic de lângă casa lui, aflat într-o stare în degradare. Câteva luni mai târziu, murdăria și neglijarea au dispărut și Tanaka a observat că atitudinea oamenilor care vizitează templul s-a schimbat, ei fiind mai atenți să păstreze locul bine îngrijit. Prin urmare, curățenia creează oameni mai buni.
Această practică, adusă din cartier către companie, devine un instrument de management by means, adică un management care își propune să schimbe pozitiv atitudinea persoanelor implicate, grație creării unor standarde comune de comportament. Sōjidō este pivotul în jurul căruia se ridică compania, cheia introducerii practicilor kaizen în companie. Prin spălarea și îndepărtarea a ceea ce este murdar din echipamentele de producție, prin prezența în genba, locul în care se desfășoară activitatea productivă, se notează din timp posibilele probleme, se efectuează întreținerea echipamentelor, se observă și se argumentează posibilele soluții prentru imbunătățirea locului de muncă. În cele din urmă, se ajuge la creșterea eficienței și a calității.
Fundamental, această viziune este tema exemplului. „Revoluția” lui Yoshihito Tanaka constă în a deveni purtătorul unei practici care îi invită pe alții să-l urmeze. Sōjidō este un vector gazdă redutabil. De exemplu, Tanaka promovează flash mob-uri, la care participă sute de oameni pentru a curăța împreună un spațiu public, o piață sau o grădină. Accentul pe durabilitatea socială este foarte puternic de asemenea și în Omron-Taiyō, o altă companie în care se aplică Sōjidō, unde o mare parte din colaboratori este formată din persoane cu dizabilități, care dezvoltă un puternic sentiment de apartenență la comunitatea companiei.
Cele 8 rezultate Sōjidō într-o companie
În Sōjidō, curățenia este foarte strâns legată de conceptul de ordine, ducând la rezultate pe care Yoshihito Tanaka le-a rezumat în acești termeni: curățenia reușește să scoată în evidență ceea ce este mai bun în sisteme, servicii, în mediu și în oameni.
În dimensiunea personală, poate contribui la creșterea a patru calități importante:
- Atenție la detalii
- Politețe și bune maniere
- Respect pentru lucruri
- Respect pentru oameni
În dimensiunea de afaceri, se realizează patru îmbunătățiri principale:
- Creșterea productivității
- Reducerea defectelor și a incidentelor/accidentelor de lucru
- Reducerea costurilor
- Stimul pentru inovație și îmbunătățire